Hipertensiunea Arterială (HTA): Valori normale, cauze, simptome și tratament

Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare la nivel global, caracterizată prin creșterea persistentă a presiunii exercitate de sânge asupra pereților vaselor sanguine.

Cunoscută în practica medicală drept „ucigașul tăcut”, afecțiunea evoluează adesea asimptomatic timp de mulți ani, perioadă în care poate provoca leziuni ireversibile asupra inimii, rinichilor și creierului, crescând major riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral (AVC).
În cazul în care ai probleme cu tensiunea, programează-te la Cardiologie la Spitalul Pelican Medicover.

Tensiunea sistolică și diastolică: Cum citim valorile?

Măsurarea tensiunii arteriale cu ajutorul tensiometrului oferă două valori distincte, exprimate în milimetri coloană de mercur (mmHg):

• Tensiunea sistolică (valoarea superioară) - Indică presiunea din artere în momentul în care inima se contractă și pompează sângele în organism.

• Tensiunea diastolică (valoarea inferioară) - Reprezintă presiunea din artere atunci când inima se relaxează și se umple cu sânge, între două bătăi.

Clasificarea tensiunii arteriale

Conform ghidurilor europene de cardiologie, pentru un adult, diagnosticul de hipertensiune arterială se stabilește atunci când valorile depășesc constant pragul de 140/90 mmHg, măsurate în repaus.

Notă: Valorile extreme, care depășesc 180/110 mmHg, reprezintă o criză hipertensivă și necesită intervenție medicală de urgență.

Cauze: Hipertensiune primară vs. secundară

În funcție de factorii declanșatori, patologia vasculară este clasificată în două categorii majore:

1. Hipertensiunea arterială primară (esențială)

Reprezintă aproximativ 90-95% din totalul cazurilor diagnosticate. Nu are o cauză medicală unică sau direct identificabilă, dezvoltându-se treptat de-a lungul anilor. Este favorizată de o combinație de factori genetici și modificări ale stilului de viață:

• Înaintarea în vârstă (rigidizarea arterelor);

• Istoricul familial de boli cardiovasculare;

• Sedentarismul și obezitatea;

• Dieta bogată în sodiu (sare) și săracă în potasiu;

• Consumul excesiv de alcool și fumatul;

• Stresul cronic.

2. Hipertensiunea arterială secundară

Apare brusc și generează, de obicei, valori mai mari ale tensiunii decât forma primară. Este consecința directă a unei alte afecțiuni subiacente sau a administrării anumitor medicamente. Cauzele frecvente includ:

• Boli renale cronice sau stenoza arterei renale;

• Afecțiuni endocrine (hipertiroidism, sindrom Cushing, feocromocitom);

• Sindromul de apnee în somn;

• Utilizarea de medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), decongestionantele nazale sau anticoncepționalele.

Simptome: Cum se manifestă tensiunea mare?

În stadiile incipiente și moderate, pacienții nu raportează disconfort, motiv pentru care testarea periodică este vitală. Totuși, în cazul unor valori periculoase sau al unei tensiuni oscilante, pot apărea semne clinice, printre care:

• Cefalee severă (durere de cap, localizată adesea în zona cefei, mai ales dimineața);

• Epistaxis (sângerări nazale inexplicabile);

• Vertij (amețeli) și tulburări de echilibru;

• Tinitus (vâjâit sau țiuit în urechi);

• Tulburări de vedere (vedere în ceață sau prezența unor puncte luminoase);

• Palpitații și senzație de presiune toracică.

Metode de diagnostic și monitorizare

Diagnosticul nu se bazează pe o singură măsurătoare izolată. Medicul cardiolog sau medicul de familie va solicita măsurători repetate la intervale diferite de timp. Printre procedurile standard se numără:

• Monitorizarea Holter TA (ABPM) - Presupune purtarea unui dispozitiv portabil timp de 24 de ore, care măsoară tensiunea la intervale regulate în timpul activităților zilnice și în timpul somnului.

• Ecocardiografia și EKG - Pentru evaluarea funcției cardiace și depistarea unei eventuale hipertrofii ventriculare stângi (mărirea mușchiului inimii din cauza efortului suplimentar).

• Analize de sânge și urină - Pentru verificarea funcției renale, a glicemiei și a profilului lipidic.

Tratament hipertensiune

Gestionarea corectă a tensiunii arteriale combină tratamentul farmacologic prescris de medic cu ajustări stricte ale modului de viață.

1. Intervenții non-farmacologice (Regimul pentru hipertensiune)

Scăderea tensiunii arteriale și menținerea acesteia în parametri optimi necesită:

• Reducerea consumului de sare - Ghidurile medicale recomandă un aport de maximum 5 grame de sare pe zi (aproximativ o linguriță).

• Adoptarea dietei DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) - Un regim bogat în legume, fructe, cereale integrale și lactate degresate, limitând drastic grăsimile saturate și produsele ultraprocesate.

• Activitate fizică - Minimum 30 de minute de exerciții aerobice moderate (mers alert, înot, ciclism) în majoritatea zilelor săptămânii.

• Controlul greutății corporale - Pierderea fiecărui kilogram în plus contribuie direct la reducerea presiunii arteriale.

2. Tratamentul medicamentos

Atunci când modificările stilului de viață nu sunt suficiente, se instituie terapia medicamentoasă. Cele mai comune clase de antihipertensive includ:

• Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și blocanți ai receptorilor de angiotensină II (Sartani) – care ajută la relaxarea vaselor de sânge;

• Diuretice – favorizează eliminarea excesului de apă și sodiu prin urină;

• Betablocante – reduc frecvența cardiacă și forța de contracție a inimii;

• Blocanți ai canalelor de calciu – previn contracția puternică a musculaturii vaselor de sânge.

Schema terapeutică este strict individualizată, iar oprirea medicamentelor fără avizul medicului poate declanșa un efect de rebound periculos (creștere bruscă a tensiunii).

Întrebări frecvente

Ce trebuie să faci dacă ai o valoare a tensiunii de peste 180/110 mmHg?

O valoare ce depășește 180/110 mmHg indică o posibilă criză hipertensivă. Așază-te într-o poziție confortabilă, încearcă să te calmezi și măsoară din nou tensiunea după 5 minute. Dacă valoarea rămâne la fel de ridicată și este însoțită de durere toracică, durere severă de cap, amețeală sau tulburări de vedere, apelează imediat numărul de urgență 112.

Ce alimente trebuie evitate strict dacă ai hipertensiune?

Pe lângă reducerea adaosului direct de sare (sub 3-5g pe zi), este esențială evitarea alimentelor cu „sare ascunsă”: mezelurile, conservele, brânzeturile maturate, produsele de tip fast-food, sosurile industriale (ketchup, muștar), produsele de patiserie și băuturile energizante.

Când și cum se măsoară corect tensiunea arterială?

Tensiunea se măsoară de două ori pe zi (dimineața înainte de masă și tratament, și seara). Păstrează repaus 5 minute înainte de citire, stai pe scaun cu spatele sprijinit, picioarele lipite de podea (neîncrucișate) și brațul sprijinit la nivelul inimii. Evită cafeaua, fumatul și efortul fizic cu 30 de minute înainte de măsurare.

Informațiile din acest articol au scop pur informativ și nu înlocuiesc consultația medicală de specialitate. Dacă prezentați simptome asociate acestei afecțiuni, adresați-vă cât mai curând unui medic pentru un diagnostic precis și o schemă de tratament adecvată.

Pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat, completează formularul de programare online sau contactează-ne la numărul de telefon 0259 444 444.