Chirurgie Cardiovasculara: Boala coronariana si by-pass-ul aorto-coronarian

Chirurgie Cardiovasculara: Boala coronariana si by-pass-ul aorto-coronarian

Dr. Ciortea Elena, medic specialist Chirurgie Cardiovasculara, vorbeste despre boala coronariana, simptome, diagnostic si explica ce presupune procedura de by-pass aorto-coronarian. 

Ce este boala coronariana?

Boala coronariana este o boala extrem de raspandita, un defect in alimentarea muschiului inimii cu sange. Este una din bolile cauzate de ateroscleroza. Ea poate afecta toate vasele organismului, dar atunci cand afecteaza vasele inimii este vorba despre boala coronariana sau cardiopatia ischemica.

Ateroscleroza implica depozite de colesterol si inflamatie la nivelul peretilor vaselor cu formarea placilor de aterom care produc, in timp, obstructia vaselor epicardice.

Boala coronariana este o boala intalnita frecvent, iar, datorita stilului de viata si a factorilor de risc, de cele mai multe ori, neglijati, se intalneste la varste tot mai tinere.

Factorii de risc sunt:

Obiceiurile nesanatoase din viata noastra:

  • fumatul, consumul de alcool, dislipidemia, obezitatea
  • coexistenta altor patologii: hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat
  • genetica joaca si ea un rol important, in sensul ca daca de exemplu, avem un parinte care are boala coronariana, riscul ca si noi sa dezvoltam aceasta boala creste.

Daca avem acesti factori de risc ar trebui sa mergem la doctor sa vedem daca exista vreo consecinta a acestora.

Simptome

In ceea ce priveste simptomatologia, cel mai frecvent, pacientii acuza durere toracica, “angina pectorala”, o senzatie de constrictie toracica, de arsura, o durere cu caracter tipic, durere care poate sau nu sa iradieze la nivelul membrelor superioare, sau cu caracter atipic atunci cand durerea apare la nivelul spatelui, la baza gatului. Acestea insa nu sunt singurele simptome, mai pot sa apara palpitatii (tulburari de ritm) cum le numim noi, dispnee de efort, adica lipsa de aer.

Unii pacienti pot fi asimptomatici, de exemplu diabeticii, care nu simt intotdeauna durerea pentru ca au neuropatie diabetica.

4. Diagnostic

Aceste simptome ar trebui sa fie alarmante si sa trimita pacientul catre un consult medical, o serie de investigatii si o conduita terapeutica de urmat.

Cardiologii sunt cei care decid momentul optim pentru efectuarea angiocoronarografiei, aceasta fiind investigatia standard care pune diagnosticul exact si stabileste indicatia de tratament (medical, interventional sau chirurgical). Angiocoronarografia ne spune exact localizarea leziunilor, severitatea, numarul de vase afectate. 

Solutia cea mai simpla este stentarea, efectuata de cardiologii interventionali, in cadrul careia se intra cu un ghid la nivelul vasului afectat si se pune un stent care tine vasul permeabil. Exista leziuni care, datorita severitatii, calcificarilor, localizarii si a numarului de vase afectate, nu pot beneficia de stent. 

Acestea sunt leziunile care sunt propuse pentru tratamentul chirurgical, care are un alt principiu de abordare.

Operatia se numeste by-pass aorto-coronarian si dupa cum ii spune si numele, “by-pass” trece pe langa zona bolnava, se creeaza o ruta alternativa pentru ca sangele sa ajunga la muschiul inimii dincolo de leziune. Se folosesc anumite conducte care se numesc grafturi. Acestea vor fi implantate proximal de leziune si distal astfel incat sangele sa ajunga sa hraneasca muschiul inimii.

Tehnicile actuale se insotesc de morbiditate si mortalitate perioperatorie scazute cu rezultate excelente pe termen lung.

Exista mai multe optiuni de revascularizare chirurgicala: pe cord batand sub circulatie extracorporeala sau pe cord batand fara circulatie extracoropreala, pe cord oprit sub circulatie extracorporeala, revascularizarea poate fi total arteriala, sau mixta, arteriala si venoasa.

Decizia se ia in functie de patologiile asociate, de varsta pacientului si de cat de afectata este functia cardiaca.

Grafturile folosite sunt intotdeauna ale pacientului, nu se folosesc materiale straine si permeabilitatea lor este mult mai lunga decat cea a unui stent. Ele pot fi arteriale sau venoase. Cele arteriale sunt reprezentate de arterele mamare interne, artera radiala, artera ulnara, iar cele venoase sunt prelevate de la nivelul membrelor inferioare, prelevam vena safena interna.

Daca este sa alegem grafturile cu potenta cea mai buna, sunt de preferat arterele. Statistic, peste 90% din arterele mamare sunt permeabile chiar si la 20 de ani postoperator, dar tipul de graft folosit depinde de calitatea grafturilor (venele de la membrele inferioare pot prezenta dilatatii varicoase, arterele pot fi calcificate, stenozate) si de comorbiditatile pacientului (diabet zaharat, obezitate, patologii respiratorii, astm, boala pulmonara obstructiva cronica).

Montajul cel mai des folosit este artera mamara interna stanga care se foloseste pe artera descendenta anterioara, iar grafturile venoase le montam la nivelul arterei circumflexe, arterei marginale, rangului intermediar sau arterei coronare drepte revascularizand astfel toate cele 3 teritorii ale cordului, in cazul revascularizarii complet arteriale sunt folosite cel mai des artera mamara interna dreapta la nivelul arterei circumflexe, arterei marginale sau rangului intermediar, iar artera radiala are o permeabilitate foarte buna in cazul unei ocluzii cronice de artera coronara dreapta.

In ceea ce priveste perioada postoperatorie, pacientul se trezeste la cateva ore dupa operatie, iar dupa alte cateva ore poate lua deja legatura cu familia. 

Primele 48 de ore le petrece pe sectia de ATI, unde avem “niste ochi” tot timpul pe el, cu supraveghere si monitorizare continua. Recuperarea incepe inca din ATI, cand pacientul e ridicat la marginea patului, invatat sa respire, sa tuseasca. Cam in ziua 3 este transferat pe sectie, face pasi mai intai in jurul patului, apoi pe hol, iar in ziua 6-7 poate pleca acasa. Pacientii se externeaza autonomi, independenti.

Ca preventie, recomandam un stil de viata sanatos, cu controlarea factorilor de risc - renuntare la fumat, mentinerea greutatii in limite normale, sport, controlul patologiilor asociate, daca exista (tensiune arteriala, diabet zaharat, dislipidemii) si control cardiologic, la cele mai mici semne de suspiciune.

In concluzie, operatia de by-pass aorto-coronarian nu e o interventie cu riscuri mari, recuperarea este rapida. Folosim doar conducte pe care organismul le detine, deci, fara materiale straine, iar postoperator, pacientii pot avea o viata normala, fara restrictii.