Obezitatea este adesea percepută ca rezultatul unor alegeri alimentare greşite sau al lipsei de disciplină.  Mulţi pacienţi ajung la consultaţie după ani de ȋncercări nereuşite, ȋncărcaţi de frustrare, vinovăţie şi lipsă de ȋncredere ȋn propriile forţe. Ȋn realitate, această perspectivă simplificată face mai mult rău decât bine: obezitatea nu reprezintă doar kilograme ȋn plus, ci este o boală cronică complexă, cu mecanisme biologice, hormonale şi metabolice profunde, care afectează ȋntregul organism şi necesită o abordare individualizată, susţinută pe termen lung.
      Ţesutul adipos nu este doar un depozit de grăsime, ci un organ metabolic şi endocrin activ, implicat ȋn reglarea metabolismului glucidic şi lipidic, a senzaţiei de foame şi saţietate, a inflamaţiei sistemice şi a funcţiei vasculare. Atunci când acest ţesut creşte excesiv, aceste procese se dereglează, favorizând apariţia complicaţiilor metabolice şi cardiovasculare.
Ȋn obezitate, ţesutul adipos poate deveni disfuncţional, fenomen numit adiposopatie. Celulele adipoase devin hipertrofiate, hipoxice, inflamate şi dezechilibrate hormonal, reducând capacitatea organismului de a gestiona grăsimea ȋn mod sigur şi contribuind la apariţia insulinorezistenţei, a inflamaţiei cronice şi a altor perturbări metabolice. Când ţesutul adipos nu mai poate stoca eficient lipidele, acestea se depozitează ȋn organe precum ficatul, pancreasul, muşchii sau inima, fenomen numit lipotoxicitate, care afectează funcţia organelor şi agravează riscul metabolic, hepatic şi cardiovascular.

Obezitatea creşte riscul pentru multiple afecţiuni:
     - Cardiovasculare: hipertensiune arteriala esenţială, ateroscleroză, boala coronariană, fibrilaţie atrială, insuficienţă cardiacă, risc crescut de trombembolism
        -  Metabolice: diabet zaharat de tip 2, dislipidemii, sindrom metabolic
       -  Hepatice: boala hepatică steatozică asociată disfuncţiei metabolice (MASLD) cu posibilă evoluţie spre fibroză, ciroză sau chiar cancer hepatic
       -  Renale: boala cronică de rinichi
       -  Respiratorii: sindrom de apnee ȋn somn, hipoventilaţie a obezităţii (sindrom Pickwick)
       -  Musculoscheletale: gonartroza, coxartroza, dureri lombare, afectarea altor articulaţii, tendinopatii şi risc crescut de fracturi
       -  Oncologice: risc crescut de cancer de sân (postmenopauză), endometrial, colorectal, pancreatic, hepatic, esofagian şi renal.
Aceste complicaţii apar treptat şi adesea fără simptome evidente la ȋnceput, subliniind importanţa unei evaluări medicale complete.

        Mulţi pacienţi au experienţa dietelor repetate, urmate de recâştig ponderal. Acest lucru nu reflectă lipsa de voinţă, ci adaptările biologice ale organismului: metabolismul ȋncetineşte, senzaţia de foame creşte, iar organismul “apără” greutatea iniţială. Din acest motiv, succesul durabil necesită mai mult decât restricţii alimentare: schimbări sustenabile şi adaptate individual.

Tratamentul obezităţii este etapizat şi personalizat:

1. Stilul de viaţă şi nutriţia: modificarea alimentaţiei, creşterea activităţii fizice, somn adecvat şi gestionarea stresului. Planul nutriţional nu trebuie să fie restrictiv, ci sustenabil şi adaptat fiecărui pacient.
2. Tratamentul medicamentos: atunci când schimbările stilului de viaţă nu sunt suficiente, mai ales ȋn obezitatea moderată sau severă sau ȋn prezenţa complicaţiilor, terapia medicamentoasă devine o necesitate medicală, nu un moft. Agoniştii receptorilor GLP-1 reduc apetitul, cresc saţietatea şi susţin scăderea ponderală, cu monitorizare atentă pentru efectele secundare precum greaţă, disconfort digestiv, de obicei temporare
3. Chirurgia bariatrică: pentru pacienţii cu obezitate severă sau complicaţii importante, chirurgia bariatrică poate fi o soluţie eficientă, determinând scădere ponderală semnificativă şi ameliorarea sau chiar remisia unor comorbidităţi. Indicaţia se stabileşte ȋn cadrul unei echipe multidisciplinare.

Este important să avem aşteptări realiste: scăderea ȋn greutate este lentă şi progresivă, cu posibile stagnări şi fluctuaţii. Obiectivul este consecvenţa, nu perfecţiunea, iar pierderea treptată şi menţinerea rezultatelor oferă cele mai bune beneficii pe termen lung.
        Gestionarea obezităţii nu se limitează la restricţii sau recomandări nutriţionale. Este nevoie de o abordare holistică, care să ia ȋn considerare contextul medical, comorbidităţile, stilul de viaţă şi istoricul ponderal al pacientului. Ca medic primar de medicină internă şi consultant ȋn nutriţie, abordarea mea este orientată către pacient, nu doar către kilogram, cu scopul de a reduce riscurile, preveni complicaţiile şi ȋmbunătăţi calitatea vieţii.
        Obezitatea este o boala cronică complexă, care impică mai mult decât excesul ponderal. Nu există soluţii rapide, dar există tratamente eficiente atunci când acestea sunt adaptate fiecărui pacient, combinate cu schimbări sustenabile ale stilului de viaţă şi cu asteptări realiste. O evaluare medicală corectă este primul pas către o viaţă mai sănătoasă şi mai echilibrată.

Dr. Bradea Raluca – Cristina

Medic primar – Medicină Internă

Consultant nutriţionist

INFORMAȚII ȘI PROGRAMĂRI:
Pentru a beneficia de servicii medicale la SPITALUL CLINIC PELICAN Oradea, vă puteți programa astfel:
- online, pe site-ul SPITALULUI CLINIC PELICAN Oradea (www.spitalpelican.ro), la secțiunea „Programări online” și veți fi contactat în cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriți să beneficiați de serviciile medicale dorite
- email: callcenter@spitalpelican.ro și veți fi contactat în cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriți să beneficiați de serviciile medicale dorite
- telefonic, la Call Center 0259.444444 (cu timp de așteptare de câteva minute sau cu apel ulterior de la operatorii CALL Center).