Constipaţia reprezintă o evacuare ȋntârziată a colonului (peste 48 de ore), ȋnsoţită de un sindrom coprologic caracterizat prin cantitate redusă şi consistenţă crescută a materiilor fecale şi digestie completă. Dischinezia sau contipaţia rectală apare când există o ȋntârziere ȋn evacuarea materiilor fecale din rect, tranzitul colonului fiind normal.

Dr. BRADEA RALUCA-CRISTINA, medic primar, MEDICINĂ INTERNĂ:
“Semnele şi simptomele sunt reprezentate de: senzaţie de plenitudine abdominală, uneori urmărind topografia colonului, senzaţie de greaţă, vărsături alimentare, diminuarea apetitului, eructaţii, pirozis, flatulenţă.

Constipaţia este un simptom, nu o boală ȋn sine. Episoadele ocazionale sunt datorate dietelor neadecvate, a lipsei de mişcare, a stresului şi a agitaţiei cotidiene. Majoritatea constipaţiilor sunt temporare şi nu ridică probleme serioase, dar pot să altereze serios calitatea vieţii pacientului.

Constipaţia acută sau subacută la persoanele vârstnice necesită investigatii suplimentare pentru o eventuală leziune colonica obstruantă. La copii este adesea cauzată de lipsa fibrelor ȋn dietă. Constipaţia cronică la copii poate contribui la declanşarea infecţiilor urinare şi a enurezisului.

Constipaţia uşoară poate fi combătută prin metode dietetice, prin creşterea ingestiei de fibre şi asigurarea unei hidratări eficiente. Modificarea stilului de viaţă este foarte important. O rutină a defecaţiei este extrem de importantă. Dacă prin modificarea dietei nu se ȋmbunătăţeşte simptomatologia, se va recurge la terapia medicamentoasă prin produse care cresc peristaltismul colonic şi ȋnmoaie scaunul. Clismele pot fi o soluţie pentru constipaţia severă”.

Cauze posibile ale constipaţiei:

• Factori dietetici – umplerea insuficientă a colonului datorată alimentaţiei sărace ȋn substanţe balast (fibre) şi aport insuficient de apă
• Modificări ale peretelui intestinal – tumori, inflamaţii cronice
• Tulburări endocrine – hipotiroidism, diabet zaharat tip 2
• Afecţiuni ale sistemului nervos central, funcţionale şi organice – stres, leziuni ale coloanei
• Medicamente: sedative, analgezice tari, anticolinergice, antiparkinsoniene, antireumatice, hipolipemiante şi hipocolesterolemiante, medicamente utilizate ȋn patologia cardiovasculara, antiacidele  cu calciu şi aluminiu, laxativele (consum cronic)
• Boli ale canalului anal: boala hemoroidală, fisuri anale
• Pierderea reflexului de dilatare rectală
• Presare insuficientă a muşchilor abdominali
• Tulburări ȋn funcţionarea sfincterului

La baza constipaţiei se află caracteristicile fiziologice care condiţionează eliminarea bolului fecal: doar atunci când acesta a atins un anumit volum, peretele intestinal se dilată şi acţionează asupra anumitor neuroreceptori aflaţi la acest nivel şi apoi, prin intermediul unor centri neurovegetativi din scoarţa cerebrală induc şi stimulează peristaltismul intestinal. Dacă ȋn intestin nu se atinge acest volum, bolul rămâne ȋn lumen, iar apa din conţinutul său este extrasă de către intestin prin absorbţie, ceea ce produce solidificarea scaunului.

Diagnosticul de constipaţie: frecvenţa scaunelor este de sub 2 / săptămână

Din punct de vedere patologic contipaţia poate să fie ȋmpărţită ȋn trei forme:

1. Constipaţia cologenă – dezechilibru ȋntre contracţiile propulsive şi mişcările de mixare nepropulsive ceea ce duce la un tranzit ȋncetinit prin colon sau prin unele segmente ale acestuia; cauzele: neuropatii ale plexurilor nerboase intramurale, afecţiuni neurologice, reacţii adverse la administrarea anumitor medicamente, modificări musculare ale ţesutului conjunctiv, tulburări hormonale, alimentaţie deficitară ȋn fibre
2. Constipaţia anorectală – tulburări de defecare – modificări structurale (prolaps, stenoză anală, ȋngroşarea sfincterului anal intern, rectocel) sau tulburări funcţionale (motricitate anorectală modificată, sensibilitare rectală deficitară, tulburări ȋn coordonarea sfincterelor)
3. Constipaţia idiopatică – nu poate fi constatat un fundal patofiziologic.

1. Modificări ale dietei care rezolvă constipaţia

• O dietă bogată ȋn fibre solubile şi insolubile (aproximativ 30 g/zi)

• Fibre insolubile – nu se dizolvă ȋn apă şi ajută tranzitul crescând volumul scaunului; surse: tărâţe de grâu, cereale integrale, nuci, seminţe, legume (morcovi)
• Fibre solubile – se dizolvă ȋn apă şi formează un gel care ȋnmoaie scaunul şi facilitează eliminarea lui; surse: cereale (ovăz), leguminoase (fasole, năut, mazăre), fructe, legume
• ATENŢIE!!

• Fibrele solubile trebuie asociate cu un consum suficient de apă, altfel pot să agraveze constipaţia
• Aportul de fibre trebuie crescut treptat, altfel poate să producă reacţii adverse destul de neplăcute precum meteorism abdominal, flatulenţă, dureri abdominale

• Hidratarea corespunzătoare: un consum de minim 2 litri lichide pe zi (preferabil apă); supele şi ciorbele combină apa cu fibrele, rezultatele fiind excelente;

• ATENŢIE!! Alcoolul şi cafeaua deshidratează

• Probioticele: iaurtul, kefirul, varza murată, mâncărurile asiatice fermentate (kimchi, miso) ajută la menţinerea unui microbiom sănătos, esenţial pentru o digestie sănătoasă şi motilitate intestinală; fibrele solubile reprezintă substrat pentru bacteriile benefice din colon!!
• Grăsimile sănătoase – reduc inflamaţia şi ajută la lubrifierea şi ȋnmuierea scaunului; surse – avocado (o sursă excelentă de grăsimi şi fibre), ulei de măsline, peşte gras, nuci, seminţe

1. Alimente care scad motilitate intestinală (de evitat)

• Alimentele ultraprocesate: s-au eliminat fibrele şi s-au adăugat grăsimi saturate, zahăr, sare
• Se va evita consumul de

• Patiserie, cofetărie, fast – food, snacks-uri
• Lactate acidofile – brânzeturi vechi ȋn cantităţi mari
• Carne – prin digestie se produc cantităţi crescute de amine biogene şi putresceină

1. Suplimente care ajută la ameliorarea contipaţiei

• Psyllium – fibră solubilă care absoarbe apa, se transformă ȋn gel şi creşte volumul scaunului, facilitând astfel peristaltismul şi eliminarea facilă a scaunului
• Ovăz – pudra de ovăz dizolvată ȋn apă, chiar amestecată cu Psyllium
• Magneziu : atrage apa ȋn intestin, ȋnmoaie scaunul şi stimulează peristaltismul

• Citrat de magneziu – are un efect osmotic rapid şi are efecte bune ȋn constipaţia accidentală
• Glicinat de magneziu – are o toleranţă mai bună pe termen lung

• Probiotice – tulpini cu Bifidobacterium, Lactobacillus
• OCAZIONAL se pot utiliza

• Ulei de ricin
• Gel şi sucul de aloe vera
• Lactuloza – un dizaharid cu efecte bune pe termen scurt
• Senna – stimulează peristaltismul şi inhibă absorbţia apei

• Reacţii adverse – crape abdominale, diaree, hepatotoxicitate, dezechilibre hidro-electrolitice

1. Ceaiuri pentru un tranzit intestinal normal

• Ceai de senna
• Ceai de ghimbir – are efect antiinflamator şi stimulează peristaltismul
• Ceai de mătase de porumb
• Ceai de pelin – are efecte laxative uşoare şi stimulează producţia de bilă

1. Alte remedii

• Mişcarea are efecte benefice ȋmpotriva constipaţiei

• Mers pe jos – cel puţin 6000 paşi zilnic
• Alergare uşoară
• Exerciţii care ȋntăresc musculatura abdominală : Pilates, Yoga

• Mesele la ore fixe
• Stresul  - stimulează inflamaţia, alterează microbiomul intestinal şi are efecte negative

INFORMATII SI PROGRAMARI:

Pentru a beneficia de servicii medicale la SPITALUL CLINIC PELICAN Oradea, va puteti programa astfel:
- online, pe site-ul SPITALULUI CLINIC PELICAN Oradea (www.spitalpelican.ro), la sectiunea „Programari online” si veti fi contactat in cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriti sa beneficiati de serviciile medicale  dorite
- email: callcenter@spitalpelican.ro si veti fi contactat in cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriti sa beneficiati de serviciile medicale dorite
- telefonic, la Call Center 0259.444444, cu timp de asteptare (cateva minute)