Anxietatea, atacurile de panica si tulburarea de panica

Anxietatea, atacurile de panica si tulburarea de panica

Anxietatea consta in anticiparea unui pericol si reprezinta o mobilizare exagerata a energiei psihice avand ca fundament sentimentul de teama. O persoana anxioasa se teme de evenimentele incerte si adesea irational definite in viitor sau in viitorul imediat. Nu este o teama de un anumit eveniment, ci un sentiment neplacut de excitabilitate nervoasa ridicata care poate provoca diverse ganduri si sentimente de groaza.

In anxietate apar adesea urmatoarele patru cognitii: 

• intoleranta la incertitudine;

• credinte pozitive despre ingrijorare;

• orientare negativa catre probleme; 

• evitare cognitiva (Dugas & Koerner, 2005).

Tulburarile anxioase cuprind acele tulburari care au in comun frica excesiva si anxietatea precum si perturbarile de comportament asociate.

Anxietatea se asociaza cu tensiune musculara si vigilenta, necesare pregatirii pentru un pericol asteptat, precum si cu comportament precaut si evitant. Uneori gradul de anxietate este atenuat printr-un comportament pervaziv de evitare.

Printre simptomele care pot fi intalnite in anxietate se intalnesc: senzatie de neliniste, stari de agitație si nervozitate, transpiratii, palpitatii, hiperventilatie, stare de rău, lipsă de energie.

Cauzele care stau la baza unei stari de anxietate poti fi multiple: anxietate legata de starea de boala, anxietate legata de frica de moarte, iar cele mai raspandite sunt legate de teama de a nu face fata dificultatilor vietii, care poate ascunde o neincredere in propriile forte, o proasta imagine de sine.

Tulburarea de anxietate este o afectiune ce poate fi diagnosticata de catre un medic psihiatru. În funcție de gradul de severitate al starilor anxioase se va implementa un plan terapeutic adecvat și eficient.

Cel mai eficient tip de psihoterapie pentru a trata anxietatea este cea cognitiv-comportamentala. Pe parcursul unui numar relativ scurt de sedințe de terapie sunt identificate fricile pacientului si solutiile care-l vor ajuta pe pacient sa depaseasca aceste stari anxioase.

Comportamentele de tip anxios sunt invatate, astfel ca pot fi abordate cu succes prin interventii cognitiv-comportamentale si pot disparea in urma acestor intervenții.

Atacurile de panica ies în evidență în cadrul tulburărilor anxioase ca un tip particular de frica.

Un atac de panica reprezinta aparitia brusca a unei frici intense sau a unui disconfort intens care atinge un punct culminant in decurs de cateva minute, iar in acest interval se manifesta patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome: 

• palpitatii, batai puternice ale inimii sau accelerarea frecventei cardiace

• transpiratii

• tremor sau frisoane

• senzatie de respiratie dificila (dispnee) sau de sufocare

• senzatie de asfixie

• dureri sau disconfort precordial

• greata sau disconfort abdominal

• senzatie de ameteala, instabilitate, cap gol sau lipotimie

• senzatie de frig sau de caldura

• parestezii (senzatii de amorteala sau furnicaturi)

• derealizare sau depersonalizare (detasarea de sine)

• frica de a pierde controlul sau de a “innebuni”

• frica de moarte

Atacurile de panica pot fi îngrijoratoare. In momentul în care se produce un atac de panica, ai putea crede ca pierzi controlul, ca ai un infarct si vei muri. Atacurile de panica sunt greu de gestionat de unul singur si se pot agrava in lipsa tratamentului adecvat. De aceea, este recomandat să ceri ajutor de specialitate cat mai curand posibil.

In cazul in care te confrunti cu atacuri de panica recurente, neasteptate si ai perioade lungi de teama constanta sau de teama aparitiei unui nou atac, cel mai probabil te confrunti cu afecțiunea denumita tulburare de panica.

Tulburarea de panica este o tulburare de anxietate debilitanta care afecteaza aproximativ 5% din populatie. 

Simptomele de baza ale tulburarii de panica sunt atacurile de panica repetate, episoadele bruste de frica intensa sau disconfort, impreuna cu o serie de simptome corporale, cum ar fi palpitatii, dificultati de respiratie, amorteală si ameteli. 

Atacurile de panica pot aparea si in alte tulburari de anxietate, precum si in tulburarile depresive si chiar ocazional la indivizi sanatosi. 

Pentru a realiza un diagnostic de tulburare de panica, totusi, astfel de atacuri trebuie sa apara in mod neasteptat in mod regulat si trebuie sa conduca la teama anticipativa de episoade ulterioare si la o schimbare semnificativa a comportamentului.

Si in cazul in care ai atacuri de panica, dar nu ai un diagnostic de tulburare de panica, poti beneficia de tratament. 

Este important ca atacurile de panica sa fie tratate la timp, in caz contrar se pot agrava si dezvolta in tulburare de panica sau fobii.

Principalele optiuni de tratament sunt psihoterapia si abordarea psihofarmacologica. Tratamentul poate include: meditatie si tehnici de relaxare, adoptarea unei alimentatii sanatoase si adoptarea unei bune igiene a somnului, includerea exercitiilor fizice in rutina cotidiana.

Bibliografie:

Dugas, M. J., & Koerner, N. (2005). Cognitive-behavioral treatment for generalized anxiety disorder: Current status and future directions. Journal of Cognitive Psychotherapy, 19(1), 61. 

DSM-5 Manual de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale, Editura Medicala Callisto, 2016

Haverkampf C. J. (2020). Communication-Focused Therapy® (CFT) for Psychosis. In CFT Vol IV (pp. 240-259)

 

INFORMATII SI PROGRAMARI:

Pentru a beneficia de servicii medicale la SPITALUL CLINIC PELICAN Oradea, va puteti programa astfel:
online, pe site-ul SPITALULUI CLINIC PELICAN Oradea (www.spitalpelican.ro), la sectiunea „Programari online” si veti fi contactat in cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriti sa beneficiati de serviciile medicale  dorite
email: callcenter@spitalpelican.ro si veti fi contactat in cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriti sa beneficiati de serviciile medicale dorite
telefonic, la Call Center 0259.444444, cu timp de asteptare (cateva minute)