Ȋn sezonul rece, infecţiile respiratorii devin o problemă frecventă, afectând un număr mare de persoane. Printre cele mai frecvente afecţiuni se numără infecţiile respiratorii sezoniere, gripa şi COVID – 19. Deşi acestea prezintă simptome similare, ele au cauze şi implicaţii diferite asupra sănătăţii.

1. Infecţiile respiratorii sezoniere:

Dr. BRADEA RALUCA–CRISTINA, medic primar Medicină Internă:
“Infecţiile respiratorii sezoniere sunt cauzate de o varietate de virusuri, inclusiv rinovirusuri, adenovirusuri şi virusuri respiratorii sinciţiale. Acestea afectează ȋn principal căile respiratorii superioare şi se manifestă prin simptome uşoare până la moderate, cum ar fi:

• Strănut
• Congestie nazală
• Disfagie (dureri de gât)
• Febră uşoară
• Oboseală

            De obicei, aceste infecţii nu necesită tratament specific, sunt limitate, iar simptomele dispar ȋn câteva zile cu ajutorul odihnei, hidratării corespunzătoare şi medicamentelor simptomatice. Cu toate acestea, ȋn cazul persoanelor cu afecţiuni cronice sau cu imunitate scăzută, infecţiile respiratorii pot duce la apariţia complicaţiilor, precum bronşite sau sinuzite. Este extrem de important să se menţină o igienă adecvată, să se evite contactul cu persoanele infectate şi să se adopte un stil de viaţă sănătos, pentru a reduce riscul ȋmbolnăvirii şi răspândirii.

2. Gripa: este o infecţie respiratorie cauzată de virusurile gripale A şi B. spre deosebire de răceala obişnuită, gripa poate avea o evoluţie mai severă, mai ales ȋn cazul persoanelor cu un sistem imunitar slăbit, vârstnicilor şi copiilor mici.

            Gripa A este cea mai comună şi mai severă formă de gripă. Ea este responsabilă pentru pandemii şi epidemii severe (gripa spaniolă din 1918). Se ȋmparte ȋn subtipuri pe baza proteinelor de suprafaţă a virusului: hemaglutinina (H) şi neuraminidază (N) (H1N1, H3N2). Virusul suferă mutaţii rapide, ceea ce face necesară actualizarea anuală a vaccinului antigripal.

            Gripa B este mai puţin severă decât gripa A, nu provoacă pandemii, dar poate cauza epidemii sezoniere. Evoluează mai lent decât gripa A, ceea ce face ca vaccinurile să fie mai eficiente pe termen lung.

            Simptome comune ale gripei A şi B:

• Febră mare (38 – 40 º C)
• Frison
• Dureri musculare şi articulare
• Cefalee (dureri de cap)
• Oboseală extremă
• Disfagie, disfonie
• Tuse uscată
• Congestie nazală

            Gripa se răspândeşte prin picături respiratorii generate atunci când o persoană infectată tuşeşte, strănută sau vorbeşte. De asemenea, virusul poate fi contractat prin contactul cu suprafeţe contaminate şi apoi atingerea gurii, nasului sau ochilor.

            Tratament, prevenţie şi recuperare:

• Măsuri de susţinere: odihna, hidratarea corespunzătoare şi administrarea de medicamente simptomatice pentru reducerea febrei şi a durerilor

• Medicamente antivirale (ex. Oseltamivir/Tamiflu, Zanamivir) – eficiente mai ales dacă sunt administrate ȋn primele 48 de ore (reduc durata şi severitatea bolii)
• Vaccinul antigripal – actualizat anual pentru a proteja ȋmpotriva celor mai comune tulpini (nu garantează lipsa ȋmbonăvirii, dar formele vor fi mult mai uşoare)
• Igiena riguroasă – spălatul pe mâini, evitarea contactului cu persoanele bolnave.

            Gripa poate avea complicaţii grave, cum ar fi pneumonia, miocardita sau encefalita, ȋn special la categoriile vulnerabile.

            Deşi gripa şi răceala obişnuită au simptome asemănătoare, există câteva diferenţe esenţiale:

• Gripa debutează brusc, ȋn timp ce răceala apare progresiv
• Febra este frecventă şi ridicată ȋn cazul gripei, dar rară ȋn cazul răcelii
• Durerile musculare şi oboseala extremă sunt mult mai pronunţate ȋn gripă
• Nasul ȋnfundat şi durerile de gât sunt mai frecvente ȋn răceală comparativ cu gripa

3. COVID – 19:  este o boală respiratorie cauzată de virusul SARS – CoV – 2. Simptomele pot varia de la forme uşoare până la complicaţii severe, inclusiv pneumonie şi insuficienţă respiratorie.
Cele mai frecvente simptome sunt:

• Febră
• Tuse persistentă
• Dificultăţi de respiraţie
• Pierderea mirosului şi gustului
• Oboseală marcată
• Dureri musculare
• Cefalee
• Simptome gastro – intestinale (greaţă, diaree, dureri abdominale)

            Virusul SARS – CoV – 2 se transmite prin picături respiratorii, dar şi prin contactul cu suprafeţe contaminate. Spre deosebire de gripă, acesta are o perioadă de incubaţie mai lungă (ȋntre 2 şi 14 zile) şi poate fi trasmis şi de persoane asimptomatice.

COVID – 19 poate afecta nu doar sistemul respirator, ci şi alte organe şi sisteme ale corpului, cum ar fi:

• Sistemul cardiovascular: miocardită, tromboze, accidente vasculare cerebrale
• Sistemul renal: insuficienţă renală
• Sistemul nervos: cefalee persistente, confuzie, simptome neurologice

            Ȋn unele cazuri, pacienţii pot dezvolta simptome post – COVID, cunoscute sub denumirea de “COVID de lungă durată”, care include oboseală cronică, dificultăţi de respiraţie, tulburări cognitive (“ceaţă mentală”).

            Deşi ȋn prezent nu există un tratament specific pentru COVID – 19, sunt utilizate terapii simptomatice şi antivirale, aprobate pentru formele severe.
Prevenţia este esenţială şi include:

• Vaccinarea ȋmpotriva SARS – CoV- 2
• Purtarea măştii ȋn spaţii aglomerate
• Spălarea frecventă a mâinilor
• Distanţarea fizică
• Ventilarea corectă a ȋncăperilor

Persoanele cu afecţiuni cronice şi riscul infecţiilor respiratorii:
Persoanele care suferă de boli cronice, cum ar fi diabetul zaharat, afecţiunile cardiovasculare, bolile pulmonare cronice (BPOC, astm) sau afecţiuni autoimune prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe de infecţii respiratorii. Aceste afecţiuni pot afecta sistemul imunitar şi pot creşte riscul apariţiilor de complicaţii precum pneumonia sau insuficienţa respiratorie.

            Măsuri de protecţie pentru bolnavii cronici:

• Vaccinarea antigripală şi anti-COVID-19
• Evitarea locurilor aglomerate ȋn perioadele de epidemie
• Monitorizarea atentă a simptomelor şi consultarea medicului la primele semne de boală
• Menţinerea unei igiene riguroase şi purtarea măştii de protecţie
• Adoptarea unui stil de viaţă sănătos, cu o alimentaţie echilibrată (legume, fructe bogate ȋn vitamine şi antioxidanţi, hidratare corespunzătoare, alimente cu proprietăţi antiinflamatorii), activitate fizică cel puţin moderată (plimbări zilnice ȋn aer liber, exerciţii fizice), odihna şi gestionarea stresului (somn de calitate de 7 – 8 ore pe noapte, tehnici de relaxare şi respiraţie profundă)

            Ȋn concluzie, deşi infecţiile respiratorii sezoniere, gripa şi COVID – 19 prezintă simptome similare, ele au cauze şi gravităţi diferite. Prevenţia prin vaccinare, măsuri de igienă şi un stil de viaţă sănătos poate reduce riscul de ȋmbolnăvire şi răspândire a acestor infecţii. Ȋn cazul apariţiei simptomelor severe, este recomandată consultarea unui medic pentru un diagnostic corect şi tratament adecvat”.

INFORMAȚII ȘI PROGRAMĂRI:

Pentru a beneficia de servicii medicale la SPITALUL CLINIC PELICAN Oradea, vă puteți programa astfel:
- online, pe site-ul SPITALULUI CLINIC PELICAN Oradea (www.spitalpelican.ro), la secțiunea „Programări online” și veți fi contactat în cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriți să beneficiați de serviciile medicale dorite
- email: callcenter@spitalpelican.ro și veți fi contactat în cel mai scurt timp pentru stabilirea datei la care doriți să beneficiați de serviciile medicale dorite
- telefonic, la Call Center 0259.444444, cu timp de așteptare (câteva minute)